Cu toate că am fost printre oamenii norocoși, pentru că mi-am dat seama foarte devreme ce vreau să fac și să devin, viata nu mi-a aratat deloc calea usoara pe partea profesionala. Am terminat psihologia acum vreo 10 ani, am incercat diferite formari fara finalizare iar astazi sunt in sfarsit pe finalul acelui drum care duce spre inceputul ratiunii mele de a trai.

Adica sunt anul 2 de formare si mai am cateva luni pana la examenul final. Pana sa ajung aici, am lucrat in diferite corporatii si am incercat sa integrez ce stiu cu activitatile pe care am avut ocazia sa le fac. Mi-am dorit sa ma alatur departamentului de HR in companiile in care am lucrat si desi am facut demersuri in directia asta prin studii si certificari nimic nu a reusit sa bata zicala „ nu ai experienta”.

Cand am ramas insarcinata pentru prima oara am fost putin speriata de faptul ca nu am o cariera solida in ceva anume si nu fac nici ceea ce imi place. Dar am zis ca probabil asa a fost sa fie si voi vedea eu cand va fi momentul. Apoi a venit al doilea copil in ideea in care ne-am dorit doi copii si eram sigura ca daca ma intorc la munca nu voi mai face pauza asta mai tarziu. In timpul asta de stat acasa am facut cursuri de HR, coaching si psihologie.

Am inceput timid consilierea individuala si am facut 2-3 grupuri de suport pana acum si au fost momente in care am simtit ca stiu pentru ce sunt aici pe planeta 😊.

Cred ca pentru multe mame perioada de crestere a copiilor a fost si o ocazia de a se gandi ce isi doresc pentru ele profesional. Multe femei au invatat lucruri noi cu copiii in brate doar pentru a face o schimbare si a nu se mai intoarce la vechea activitate. Pentru ca poate au realizat ca un program de la 9 la 17-18 nu le face fericite sau poate ca acitivitatea ce o desfasurau inainte nu era o sursa de bucurie. Si cum am mai spus, daca femeia e fericita in viata ei atunci si in rolul de mama poate da tot ce-i mai bun. Implicit si copiii sunt bine. Sunt alte mame care desi nu au invatat meserii noi in concediu au incercat sa faca alte cursuri profesionale cat sa le aduca la curent cu ce se mai intampla in meseria lor.

Ce traim toate, mai mult sau mai putin, este un sentiment de teama. Daca te intorci la vechiul job la un program full cum o sa faci fata si cu casa si copil? Cum blocam oboseala? De unde vine disponibilitatea pentru a ne mai juca cu copiii? Ce faci cu copilul? Cred ca raspunsul este mult mai vast decat ne imaginam. Si evident, fiecare dupa posibilitati, are mai multe sau mai putine variante.

Ce se aplica indiferent de posibilitati as zice ca este organizarea. Noi, mamele, suntem experte la asta, nu? 😊 Cu cateva luni inainte de a se termina concediul trebuie sa te gandesti ce vrei sa faci. Si daca lucrurile par putin grele, respira putin, calmeaza-te, si o sa apara si solutia.

Revenind la mine, am stiut ca nu pot face psihoterapie imediat ce termin concediul. Inca mai am cateva luni de invatat si un examen. Si apoi, cine nu stie, viata unui terapeut la inceput nu este asa usoara. Financiar vorbind, clientii nu apar imediat, abia acum vad oameni ceva mai deschisi spre terapie si chiar si ei daca au parte de experiente neplacute in terapie se pot indeparta definitiv de conceptul asta. Asa ca m-am gandit la intoarcerea mea la birou in corporatie.

As vrea sa pot face ceva ce imi place si sa-mi pot folosi toate aceste skill-uri dobandite dar sincer nu stiu care va fi viitorul meu in corporatie chiar daca mai am o luna pana la terminarea concediului.

Organizarea m-a ajutat si pe mine pe de-o parte dar au mai ramas si alte angoase.

Ce stiu acum, insa, este ca ma bucur ca am ales drumul psihologiei. Cu toata situatia care se intampla acum in lume cred ca va fi o mare nevoie de psihologi. De oameni de suflet, oameni calzi si care stiu sa asculte. Si pregatiti in directia consilierii si sustinerii celor in nevoie. Pentru ca atunci cand nevoia de baza, siguranta, nu mai este asigurata, in psihicul nostru se instaleaza haosul.

Chiar zilele astea am participat la un webinar despre cum sa abordam si sa fim alaturi de refugiatii din Ukraina de la noi din tara in mod gratuit si benevol. O sa distribui mai multe informații când o sa le am si eu.

Iar lucrul asta, in tot haosul vietii, ma face sa cred ca tot ce am facut pana acum are un sens si un drum mai presus de tot ce stiu eu la nivel constient.