Sa facem un exercitiu, sa zicem ca ai 100 de ani si te uiti la viata ta retrospectiv. Ce ai face diferit? Cum arata tot firul povestii tale?

Este o metoda de a-ti da seama daca esti in punctul in care vrei acum, daca au ales altii pentru tine sau poate ai ales lucruri in viata pentru a „da” bine in fata altora. Observam in ziua de azi o tendinta de a fi mai mult decat suntem doar pentru a impresiona oameni care nici nu ne plac asa de mult 😊. Onestitatea si simplitatea par prea banale si noi nu vrem sa fim banali.

Mi-am adus aminte de exercitiul asta pe care l-am facut in formare si care ne-a prezentat si felul in care fiecare din noi ne imaginam/proiectam scenariul vietii noastre.

Eu am fost si sunt genul de om care analizeaza mult informatiile pe care le intalneste si cred ca asta a fost un lucru bun pentru viata mea. De mica am fost lasata de ai mei sa gandesc si sa explorez. Mi-au dat libertatea de a ma intreba mereu daca ceea ce fac e bine, daca imi place sau nu.

Raspunsul meu la intrebarea de mai sus a fost poate ciudat dar tendinta mea de a fi in contact cu mine si de a analiza a inceput undeva la modul serios la 19 de ani. Cam devreme? Posibil. Insa, daca ai o revelatie mai tarziu despre ce ai vrea sa fi, sa faci, sa schimbi sa stii ca niciodata nu e prea tarziu.

Dupa primul an de facultate la ASE unde am incercat sa ma integrez in specialitatea de Finante Banci mi-am dat seama ca eu nu vreau sa fac parte din lumea asta toata viata. Nu este pentru mine si indiferent cat de buna am fost la matematica…nu mai conta. Partea practica si reala a vietii mi-a oferit-o pasiunea asta pentru matematica dar nu m-as fi vazut lucrand intr-o banca.

Am avut curajul sa renunt si sa dau la facultatea de Psihologie. Acolo am simtit ca este locul meu si am avut o perioada in care ascultam „mesajele” pe care le primeam. Si o sa explic la ce ma refer.

Uneori, daca esti atent, din orice conversatie pe care o ai cu un om, la modul reala, poti invata ceva. Poti afla ceva despre tine daca esti deschis sa o faci. Din stirile pe care le auzi, din melodiile pe care le asculti. Fiecare din noi emitem o vibratie si daca nu credeti exista deja date stiintifice care arata ca fiecare sunet are un camp electromagnetic. Cu ani in urma nu stiam lucrul asta dar simteam ca exista mesaje in orice si oriunde daca deschizi bine ochii, urechile si mintea. Chiar si intr-o tacere poti gasi un mesaj pentru tine.

Raspunsul meu la intrebarea de mai sus a fost ca nu regret nimic. Stiu sigur ca nu voi regreta nimic la finalul vietii. Pentru ca sunt aici si acum prezenta pentru mine si pentru ce imi doresc eu sa fac.

E usor? Deloc. Si eu ma confrunt cu angoase, anxietati, tristete si greutati pe care doar cei apropiati le stiu. Dar vorbesc despre ele, le traiesc, le constientizez si analizez daca pot face eu ceva sau uneori doar timpul le poate rezolva.

In aceeasi idee va mai las un exercitiu extras dintr-o agenda de la birou in care am avut lipit un post-it gasit de curand. E un „mesaj” pe care l-am auzit într-o zi la radio. Graficul reprezinta anii vietii. Iar patratul perioada in care esti apt fizic si psihic sa faci orice iti doresti.